Judeţul Satu Mare este situat în partea de nord-vest a României, în bazinul inferior al
Someşului, la frontiera cu Ungaria şi Ucraina.
Se învecinează cu judeţele Sălaj, Bihor, Maramureş.
Este al 36-lea judeţ ca mărime şi ocupă 1,85% din teritoriul ţării.
Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Tăşnad se găseşte în localitatea Tăşnad, a 3-a localitate ca mărime a judeţului, după municipiile Satu Mare, Carei şi Negreşti-Oaş.
Oraşul Tăşnad este aşezat în zona de separare dintre Câmpia Tisei şi Podişul Transilvaniei
şi se găseşte la o intersecţie importantă de drumuri, la 60 km de municipiul Satu Mare şi
Zalău, la 75 km de municipiul Oradea şi 25 km de municipiul Carei, în partea sudică a
judeţului.
Prima însemnare documentară, din anul 1246, aminteşte că localitatea Tăşnad este moşie
episcopală.
Relieful este variat, de la câmpie joasă cu văi adânci, la dealuri premontane cu interfluvii
largi fragmentate de văi.
Clima este moderat-continentală cu o temperatură maximă multianuală de +39 grade
Celsius şi o temperatură minimă multianuală de -31 grade Celsius.
Oraşul Tăşnad, până în anul 1948 a aparţinut judeţului Sălaj, în perioada 1948-1968 a făcut
parte din regiunea Maramureş.
Între anii 1952-1960 a fost centru raional şi a aparţinut de regiunea Maramureş.
În anul 1968 a primit titlul de oraş şi se subordonează administraţiei judeţului Satu Mare.
În oraşul Tăşnad trăiesc aproximativ 11.000 locuitori, din care 48,7% români, 46,66%
maghiari, 2,29% rromi, 1,86% şvabi, 0,98% germani, 0,11% alte naţionalităţi.
Ponderea cea mai mare în domeniul economiei o are sectorul agricol, urmat de industrie,
comerţ şi servicii către populaţie.
În anul 2003, oraşul Tăşnad, datorită apelor termominerale, aşezării pitoreşti, reliefului,
climatului plăcut, blând, a fost declarat ca staţiune balneoclimaterică.
Acest fapt este demonstrat de afluxul mare de turişti, îndeosebi vara, din judeţele din nord-
vestul ţării (Sălaj, Bihor, Maramureş, Cluj, Satu Mare).
În localitatea Tăşnad, pe lângă staţiunea balneoclimaterică, se mai găsesc:
- Muzeul oraşului Tăşnad, cu o bogată colecţie etnografică şi arheologică, mărturie a
creaţiei materiale şi spirituale a locuitorilor din această zonă. Muzeul funcţionează într-un
vechi conac nobiliar, care datează din vremea împărătesei Maria Teresza, fiind restaurat în
anul 1771 şi modificat în anul 1978, păstrând încă elementele stilului baroc, fiind declarat
monument istoric.
- Catedrala ortodoxă, a fost construită în anul 1988, pe locul vechii biserici, are planul în
formă de cruce, interiorul cu boltă, fresca pictată în stil neobizantin. Clopotul mare a fost
lucrat în anul 1896, iar cel mic în anul 1918. În anul 2001, biserica a fost hirotonisită cu titlul
de Catedrala „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”, de către Preasfinţia Sa Părintele Teoctist
– Patriarhul bisericii ortodoxe române.
- Biserica Romano-Catolică, reconstruită în anul 1903 cu altarul şi statuile sculptate în
lemn, lucrate în Tiraia şi Moravia .
- Biserica reformată – declarată monument istoric, a fost construită în anul 1476 în stil
gotic ultim. A fost renovată în anul 1776. Potirul cel mai vechi este din 1631.
- Biserica greco-catolică, ridicată în anul 1996 cu o linie arhitectonică triunghiulară,
figură ce în simbolistica creştină reprezintă Sfânta Treime.
- Monumentul eroilor – se găseşte în centrul oraşului Tăşnad şi a fost ridicat în cinstea
eroilor neamului căzuţi în luptă în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea
ultimei brazde de pământ românesc.
Din oraşul Tăşnad au plecat personalităţi marcante: Grigore Maior, promotor al şcolii
ardelene; Dr. avocat Coriolan Şter, fondator al băncii „VULTURUL”, militant pentru
emanciparea românilor din zonă; Biro Lajos – zoolog şi biolog, recunoscut pentru cercetările
făcute în Papua – Noua Guinee; Samuel Kereszteszy - pictor clasic renumit pentru operele
sale expuse în ţară şi în străinătate: Satu Mare, Cluj Napoca, Frankfurkt, Paris, New York ;
George Copos , om de afaceri , fost viceprim-ministru al României .
Someşului, la frontiera cu Ungaria şi Ucraina.
Se învecinează cu judeţele Sălaj, Bihor, Maramureş.
Este al 36-lea judeţ ca mărime şi ocupă 1,85% din teritoriul ţării.
Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Tăşnad se găseşte în localitatea Tăşnad, a 3-a localitate ca mărime a judeţului, după municipiile Satu Mare, Carei şi Negreşti-Oaş.
Oraşul Tăşnad este aşezat în zona de separare dintre Câmpia Tisei şi Podişul Transilvaniei
şi se găseşte la o intersecţie importantă de drumuri, la 60 km de municipiul Satu Mare şi
Zalău, la 75 km de municipiul Oradea şi 25 km de municipiul Carei, în partea sudică a
judeţului.
Prima însemnare documentară, din anul 1246, aminteşte că localitatea Tăşnad este moşie
episcopală.
Relieful este variat, de la câmpie joasă cu văi adânci, la dealuri premontane cu interfluvii
largi fragmentate de văi.
Clima este moderat-continentală cu o temperatură maximă multianuală de +39 grade
Celsius şi o temperatură minimă multianuală de -31 grade Celsius.
Oraşul Tăşnad, până în anul 1948 a aparţinut judeţului Sălaj, în perioada 1948-1968 a făcut
parte din regiunea Maramureş.
Între anii 1952-1960 a fost centru raional şi a aparţinut de regiunea Maramureş.
În anul 1968 a primit titlul de oraş şi se subordonează administraţiei judeţului Satu Mare.
În oraşul Tăşnad trăiesc aproximativ 11.000 locuitori, din care 48,7% români, 46,66%
maghiari, 2,29% rromi, 1,86% şvabi, 0,98% germani, 0,11% alte naţionalităţi.
Ponderea cea mai mare în domeniul economiei o are sectorul agricol, urmat de industrie,
comerţ şi servicii către populaţie.
În anul 2003, oraşul Tăşnad, datorită apelor termominerale, aşezării pitoreşti, reliefului,
climatului plăcut, blând, a fost declarat ca staţiune balneoclimaterică.
Acest fapt este demonstrat de afluxul mare de turişti, îndeosebi vara, din judeţele din nord-
vestul ţării (Sălaj, Bihor, Maramureş, Cluj, Satu Mare).
În localitatea Tăşnad, pe lângă staţiunea balneoclimaterică, se mai găsesc:
- Muzeul oraşului Tăşnad, cu o bogată colecţie etnografică şi arheologică, mărturie a
creaţiei materiale şi spirituale a locuitorilor din această zonă. Muzeul funcţionează într-un
vechi conac nobiliar, care datează din vremea împărătesei Maria Teresza, fiind restaurat în
anul 1771 şi modificat în anul 1978, păstrând încă elementele stilului baroc, fiind declarat
monument istoric.
- Catedrala ortodoxă, a fost construită în anul 1988, pe locul vechii biserici, are planul în
formă de cruce, interiorul cu boltă, fresca pictată în stil neobizantin. Clopotul mare a fost
lucrat în anul 1896, iar cel mic în anul 1918. În anul 2001, biserica a fost hirotonisită cu titlul
de Catedrala „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”, de către Preasfinţia Sa Părintele Teoctist
– Patriarhul bisericii ortodoxe române.
- Biserica Romano-Catolică, reconstruită în anul 1903 cu altarul şi statuile sculptate în
lemn, lucrate în Tiraia şi Moravia .
- Biserica reformată – declarată monument istoric, a fost construită în anul 1476 în stil
gotic ultim. A fost renovată în anul 1776. Potirul cel mai vechi este din 1631.
- Biserica greco-catolică, ridicată în anul 1996 cu o linie arhitectonică triunghiulară,
figură ce în simbolistica creştină reprezintă Sfânta Treime.
- Monumentul eroilor – se găseşte în centrul oraşului Tăşnad şi a fost ridicat în cinstea
eroilor neamului căzuţi în luptă în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea
ultimei brazde de pământ românesc.
Din oraşul Tăşnad au plecat personalităţi marcante: Grigore Maior, promotor al şcolii
ardelene; Dr. avocat Coriolan Şter, fondator al băncii „VULTURUL”, militant pentru
emanciparea românilor din zonă; Biro Lajos – zoolog şi biolog, recunoscut pentru cercetările
făcute în Papua – Noua Guinee; Samuel Kereszteszy - pictor clasic renumit pentru operele
sale expuse în ţară şi în străinătate: Satu Mare, Cluj Napoca, Frankfurkt, Paris, New York ;
George Copos , om de afaceri , fost viceprim-ministru al României .
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |